secărea

Vezi și : secarea

Secărea

română

Etimologie

Din secară + sufixul -ea.

Pronunție

• AFI: /se.kəˈre̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului secărea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	secărea	secărele
Articulat	secăreaua	secărelele
Genitiv-Dativ	secărelei	secărelelor
Vocativ	secărea	secărelelor

1. (bot.) (Bromus secalinus) plantă erbacee din familia gramineelor asemănătoare cu ovăzul.

Sinonime

• (bot.) (reg.) iarba-ovăzului, iarba-vântului

Cuvinte apropiate

• secară
• secărică
• secăriță
• secăroș

Vezi și

• obsigă
• vătămătoare

Traduceri

plantă

cehă: sveřep stoklasa (čeština) daneză: rug-hejre (dansk) c. engleză: hairy brome (English) franceză: brome faux-seigle (français) m. germană: Wald-Trespe (Deutsch) italiană: forasacco delle messi (italiano) m.

maghiară: gabonarozsnok (magyar) neerlandeză: dreps (Nederlands) poloneză: stokłosa gałęzista (polski) f. rusă: костёр ржаной (русский) (kostjór ržanoj) sorabă de sus: lěsna kostrjawa (hornjoserbsce) f. suedeză: skugglosta (svenska) c.

Etimologie

Din secări.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru secări.

Anagrame

• asecare

Referințe

• DEX '98 via DEX online