erbacee

De la Wikționar, dicționarul liber
O erbacee

română

Etimologie

Din franceză herbacé < latină herbaceus.

Pronunție

  • AFI: /er.ba'ʧe.je/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
erbacee
Singular Plural
Masculin invariabil invariabil
Feminin erbacee erbacee
Neutru invariabil erbacee
  1. care are tulpina subțire, fragedă, moale (ca iarba) și, de obicei, verde.
    Plantă erbacee.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
erbacee
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ erbacee erbacee
Articulat erbaceea erbaceele
Genitiv-Dativ erbaceei erbaceelor
Vocativ erbacee, erbaceeo erbaceelor
  1. (bot.) plantă care are tulpina subțire, fragedă, moale și apoasă, de obicei verde.

Vezi și


Traduceri

Referințe