Sari la conținut

sfârcuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sfârcui.

Pronunție

  • AFI: /sfɨr.ku'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfârcuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfârcuire sfârcuiri
Articulat sfârcuirea sfârcuirile
Genitiv-Dativ sfârcuirii sfârcuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sfârcui și rezultatul ei.


Traduceri

Traduceri
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=sfârcuire&oldid=298460”