sfănțuire
Etimologie
Din sfănțui.
Pronunție
- AFI: /sfən.ʦu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sfănțuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sfănțuire | sfănțuiri |
| Articulat | sfănțuirea | sfănțuirile |
| Genitiv-Dativ | sfănțuirii | sfănțuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri