sităruș

română

Etimologie

Din sitar + sufixul -uș.

Pronunție

• AFI: /si.tə'ruʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului sităruș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sităruș	sităruși
Articulat	sitărușul	sitărușii
Genitiv-Dativ	sitărușului	sitărușilor
Vocativ	sitărușule	sitărușilor

1. diminutiv al lui sitar.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• răsștiu

Referințe

• DEX '98 via DEX online