slăbătură

română

Etimologie

Din slab + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /slə.bə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului slăbătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	slăbătură	slăbături
Articulat	slăbătura	slăbăturile
Genitiv-Dativ	slăbăturii	slăbăturilor
Vocativ	slăbătură	slăbăturilor

1. om (sau animal) foarte slab, lipsit de putere, de vlagă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alabastru

Referințe

• DEX '98 via DEX online