slujitorime

română

Etimologie

Din slujitor + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /slu.ʒi.to'ri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului slujitorime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	slujitorime	invariabil
Articulat	slujitorimea	invariabil
Genitiv-Dativ	slujitorimii	invariabil
Vocativ	slujitorime	invariabil

1. (colectiv) mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online