smiorcăire
română
Etimologie
Din smiorcăi.
Pronunție
- AFI: /smjor.kə'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului smiorcăire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | smiorcăire | smiorcăiri |
| Articulat | smiorcăirea | smiorcăirile |
| Genitiv-Dativ | smiorcăirii | smiorcăirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a smiorcăi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri