sobușoară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sobă + sufixul -ușoară.

Pronunție

  • AFI: /so.bu'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sobușoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sobușoară sobușoare
Articulat sobușoara sobușoarele
Genitiv-Dativ sobușoarei sobușoarelor
Vocativ sobușoară sobușoarelor
  1. sobiță.


Traduceri

Referințe