sobiță

română

Etimologie

Din sobă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /so'bi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului sobiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sobiță	sobițe
Articulat	sobița	sobițele
Genitiv-Dativ	sobiței	sobițelor
Vocativ	sobiță	sobițelor

1. diminutiv al lui sobă; sobușoară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bățoși
• bisato

Referințe

• DEX '98 via DEX online