De la Wikționar, dicționarul liber
(català)
Etimologie
Din occitană veche (confer occitană sògre) < latină socrum, din socer, socerum („socru”).
Înrudit cu spaniolă suegro, portugheză sogro, italiană suocero și română socru.
Pronunție
- (occidental) AFI: /ˈsɔ.ɣɾe/
- (oriental) AFI: /ˈsɔ.ɣɾə/
Substantiv
sogre m., sogres pl.
- socru
Sinonime
Cuvinte derivate
Omofone
Vezi și
Referințe
