soldățime

română

Etimologie

Din soldat + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /sol.də'ʦi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului soldățime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	soldățime	invariabil
Articulat	soldățimea	invariabil
Genitiv-Dativ	soldățimii	invariabil
Vocativ	soldățime	invariabil

1. mulțime de soldați, totalitatea soldaților; ostășime.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online