soliton
română
Etimologie
Din franceză, engleză soliton.
Pronunție
- AFI: /so.li'ton/
Substantiv
| Declinarea substantivului soliton | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | soliton | invariabil |
| Articulat | solitonul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | solitonului | invariabil |
| Vocativ | solitonule | invariabil |
- (cib., med.) undă de conductibilitate nervoasă caracterizată prin propagarea fără deformări și cu viteză fixă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online