sonare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sona.

Pronunție

  • AFI: /so'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sonare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sonare sonări
Articulat sonarea sonările
Genitiv-Dativ sonării sonărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sona și rezultatul ei.


Traduceri