sonno

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină sŏmnus.

Pronunție

• AFI: /'sonno/

Substantiv

sonno m., sonni pl.

1. somn, dormit
2. (p. ext.) somnolență, moleșeală, somnie, ațipire
3. (fig.) repaus, odihnă, pauză, astâmpăr

Sinonime

• 1: dormita
• 2-3: quiete, torpore, pigrizia, indolenza, silenzio, riposo

Antonime

• veglia, vivacità, attività

Cuvinte derivate

• insonnia
• insonnolito
• sonnacchioso
• sonnambolo
• sonnecchiare
• sonnellino
• sonnifero
• sonniloquio
• sonnolenza

Cuvinte compuse

• colpo di sonno

Cuvinte apropiate

• sogno

Expresii

• parlare nel sonno

Vezi și

• dormire

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario