pauză

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină pausa, franceză pause, germană Pause.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pauză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pauză pauze
Articulat pauza pauzele
Dativ-Genitiv pauzei pauzelor
Vocativ pauză pauzelor
  1. suspendare, oprire temporară a unei acțiuni, a unei mișcări, a unei activități; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus.
  2. (la școală) recreație.
  3. (la spectacole) antract.
  4. (concr.) semn muzical, corespunzător valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi.
  5. (concr.) linie orizontală, mai lungă decât cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe