pauză

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină pausa, franceză pause, germană Pause.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pauză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pauză pauze
Articulat pauza pauzele
Dativ-Genitiv pauzei pauzelor
Vocativ pauză pauzelor
  1. suspendare, oprire temporară a unei acțiuni, a unei mișcări, a unei activități; interval de timp cât durează această întrerupere; repaus.
  2. (la școală) recreație.
  3. (la spectacole) antract.
  4. (concr.) semn muzical, corespunzător valorilor de fraze de note, care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi.
  5. (concr.) linie orizontală, mai lungă decât cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe