spârcuire
Aspect
Etimologie
Din spârcui.
Pronunție
- AFI: /spɨr.ku'i.re/
Substantiv
Declinarea substantivului spârcuire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | spârcuire | spârcuiri |
Articulat | spârcuirea | spârcuirile |
Genitiv-Dativ | spârcuirii | spârcuirilor |
Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spârcui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri