speluncă

română

Etimologie

Din latină spelunca, franceză spélonque.

Pronunție

• AFI: /spe'lun.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului speluncă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	speluncă	spelunci
Articulat	spelunca	speluncile
Genitiv-Dativ	speluncii	speluncilor
Vocativ	speluncă	speluncilor

1. local public rău famat; bombă.
2. (înv.) peșteră, grotă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ancepsul

Referințe

• DEX '98 via DEX online