spulberător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) spulbera + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /spul.be.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
spulberător
Singular Plural
Masculin spulberător spulberători
Feminin spulberătoare spulberătoare
Neutru spulberător spulberătoare
  1. (rar) care spulberă; care este spulberat.


Traduceri

Referințe