Sari la conținut

spurce

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din spurca.

Pronunție

  • AFI: /ˈspur.ʧe/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru spurca.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru spurca.