stâlcitură

română

Etimologie

Din a stâlci + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /stɨl.ʧi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului stâlcitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stâlcitură	stâlcituri
Articulat	stâlcitura	stâlciturile
Genitiv-Dativ	stâlciturii	stâlciturilor
Vocativ	stâlcitură	stâlciturilor

1. faptul de a (se) stâlci; (concr.) ceea ce este stâlcit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• claustrați

Referințe

• DEX '98 via DEX online