stătătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stătător.

Pronunție

  • AFI: /stə.təˈto̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stătătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stătătoare stătătoare
Articulat stătătoarea stătătoarele
Genitiv-Dativ stătătoarei stătătoarelor
Vocativ ' '
  1. (tehn.) piatra fixă din sistemul celor două pietre ale morii.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din stătător.

Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru stătător.
  2. forma de feminin plural pentru stătător.
  3. forma de neutru plural pentru stătător.

Referințe