Sari la conținut

stareță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stareț.

Pronunție

  • AFI: /'sta.re.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stareță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stareță starețe
Articulat stareța starețele
Genitiv-Dativ stareței starețelor
Vocativ starețo starețelor
  1. călugăriță care conduce o mănăstire; egumenă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=stareță&oldid=904515”