Sari la conținut

stebluță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din steblă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ste'blu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stebluță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stebluță stebluțe
Articulat stebluța stebluțele
Genitiv-Dativ stebluței stebluțelor
Vocativ stebluță stebluțelor
  1. (pop.) diminutiv al lui steblă.


Traduceri

Referințe