stihiră

română

Etimologie

Din slavă (veche) stihirŭ, stihira.

Pronunție

• AFI: /sti'hi.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului stihiră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stihiră	stihiri
Articulat	stihira	stihirile
Genitiv-Dativ	stihirii	stihirilor
Vocativ	stihiră	stihirilor

1. imn bisericesc ortodox cântat în cadrul slujbei de dimineață.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hărsiți
• hârșiit

Referințe

• DEX '98 via DEX online