cadru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză cadre.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cadru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cadru cadre
Articulat cadrul cadrele
Genitiv-Dativ cadrului cadrelor
Vocativ cadrule cadrelor
  1. ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc.
  2. tablou, fotografie etc. înrămate.
  3. (fig.) persoană foarte frumoasă.
  4. pervaz al unei uși sau al unei ferestre.
  5. deschizătură a zidului ocupată de o ușă sau de o fereastră.
  6. desen care înconjură, mărginește un text, o hartă, o fotografie etc.
  7. porțiune a unei mărci poștale pe care este executat desenul.
  8. (fig.) mediu, ambianță.
  9. spațiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică.
  10. (fig.) limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acțiuni etc.; (p.ext.) cuprinsul dintre aceste limite.
  11. schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuințează la construcții; suport pentru diferite aparate.
  12. schelet pe care sunt înfășurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate.
  13. (la pl.) efectiv de bază al salariaților dintr-o întreprindere sau dintr-o instituție, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere și de comandă ale subunităților și unităților militare; (p.gener.) întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituții.
  14. (rar) persoană din efectivul unei întreprinderi sau instituții, dintr-o organizație etc.
  15. (ieșit din uz; la pl.) subdiviziune în administrația internă a unei instituții, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului., cu evidența lui etc.; serviciul personal.
  16. (astăzi rar; la pl.) serviciu care se ocupă cu angajarea și evidența personalului unei întreprinderi, instituții etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe