Sari la conținut

stipulare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stipula.

Pronunție

  • AFI: /sti.pu'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stipulare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stipulare stipulări
Articulat stipularea stipulările
Genitiv-Dativ stipulării stipulărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stipula și rezultatul ei.


Traduceri