strâmbare
română
Etimologie
Din strâmba.
Pronunție
- AFI: /strɨm'ba.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului strâmbare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strâmbare | strâmbări |
| Articulat | strâmbarea | strâmbările |
| Genitiv-Dativ | strâmbării | strâmbărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a strâmba și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri