străfulgerare
română
Etimologie
Din străfulgera.
Pronunție
- AFI: /strə.ful.ʤe'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului străfulgerare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | străfulgerare | străfulgerări |
| Articulat | străfulgerarea | străfulgerările |
| Genitiv-Dativ | străfulgerării | străfulgerărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a străfulgera și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri