străfulgera
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /strə.ful.ʤe'ra/
Verb
| Conjugarea verbului străfulgera | |
| Infinitiv | a străfulgera |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
străfulger |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să străfulgere |
| Participiu | străfulgerat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a luci, a sclipi (ca un fulger).
- (v.intranz.) (fig.) (despre un gând, o idee) a-i veni cuiva pe neașteptate sau a-i trece deodată (ca un fulger) prin minte.
- (v.tranz.) a lovi pe cineva sau ceva pe neașteptate.
- (v.tranz.) (fig.) a străbate cu mare iuțeală.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online