străluminare
română
Etimologie
Din strălumina.
Pronunție
- AFI: /strə.lu.mi'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului străluminare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | străluminare | străluminări |
| Articulat | străluminarea | străluminările |
| Genitiv-Dativ | străluminării | străluminărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a strălumina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri