strălumina

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stră- + a lumina.

Pronunție

  • AFI: /strə.lu.mi'na/


Verb


Conjugarea verbului
strălumina
Infinitiv a strălumina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
străluminez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să strălumineze
Participiu străluminat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și tranz.) (rar) a lumina puternic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe