strigare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din striga.

Pronunție

  • AFI: /stri'ga.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strigare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strigare strigări
Articulat strigarea strigările
Genitiv-Dativ strigării strigărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a striga și rezultatul ei.


Traduceri