strungărit
română
Etimologie
Din a strungări.
Pronunție
- AFI: /strun.gə'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului strungărit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strungărit | strungărite |
| Articulat | strungăritul | strungăritele |
| Genitiv-Dativ | strungăritului | strungăritelor |
| Vocativ | strungăritule | strungăritelor |
- (rar) strungărie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online