strup

română

Etimologie

Din latină struppus.

Pronunție

• AFI: /strup/

Substantiv

Declinarea substantivului strup
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strup	strupuri
Articulat	strupul	strupurile
Genitiv-Dativ	strupului	strupurilor
Vocativ	strupule	strupurilor

1. curea la ham, care se fixează în partea posterioară a calului, sub coadă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online