subzistență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză subsistance.

Pronunție

  • AFI: /sub.zis'ten.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
subzistență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subzistență invariabil
Articulat subzistența invariabil
Genitiv-Dativ subzistenței invariabil
Vocativ subzistență invariabil
  1. faptul de a subzista; (concr.) cea ce servește la asigurarea existenței materiale; hrană.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe