suflețel

română

Etimologie

Din suflet + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /su.fle'ʦel/

Substantiv

Declinarea substantivului suflețel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	suflețel	suflețele
Articulat	suflețelul	suflețelele
Genitiv-Dativ	suflețelului	suflețelelor
Vocativ	suflețelule	suflețelelor

1. diminutiv al lui suflet.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online