sugrumătură

română

Etimologie

Din a sugruma + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /su.gru.mə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului sugrumătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sugrumătură	sugrumături
Articulat	sugrumătura	sugrumăturile
Genitiv-Dativ	sugrumăturii	sugrumăturilor
Vocativ	sugrumătură	sugrumăturilor

1. parte îngustă sau subțiată a unui lucru; loc în care se produce o îngustare sau o subțiere; gâtuitură, gâtuire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online