sulicioară

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din suliță + sufixul -ioară.

Pronunție

  • AFI: /su.li.ʧi'o̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sulicioară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sulicioară sulicioare
Articulat sulicioara sulicioarele
Genitiv-Dativ sulicioarei sulicioarelor
Vocativ sulicioară sulicioarelor
  1. (pop.) diminutiv al lui suliță.


Traduceri

Referințe