sulicioară

română

Etimologie

Din suliță + sufixul -ioară.

Pronunție

• AFI: /su.li.ʧi'o̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului sulicioară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sulicioară	sulicioare
Articulat	sulicioara	sulicioarele
Genitiv-Dativ	sulicioarei	sulicioarelor
Vocativ	sulicioară	sulicioarelor

1. (pop.) diminutiv al lui suliță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online