supralicitator

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a supralicita + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /su.pra.li.ʧi.ta'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
supralicitator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supralicitator supralicitatori
Articulat supralicitatorul supralicitatorii
Genitiv-Dativ supralicitatorului supralicitatorilor
Vocativ supralicitatorule supralicitatorilor
  1. persoană care supralicitează.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe