suprarăcire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din supra- + răcire.

Pronunție

  • AFI: /su.pra.rə'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
suprarăcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suprarăcire suprarăciri
Articulat suprarăcirea suprarăcirile
Genitiv-Dativ suprarăcirii suprarăcirilor
Vocativ suprarăcire suprarăcirilor
  1. (fiz.) subrăcire.


Traduceri

Referințe