supunere

română

Etimologie

Din a supune.

Pronunție

• AFI: /su'pu.ne.re/

Substantiv

Declinarea substantivului supunere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supunere	supuneri
Articulat	supunerea	supunerile
Genitiv-Dativ	supunerii	supunerilor
Vocativ	supunere	supunerilor

1. acțiunea de a (se) supune și rezultatul ei.
2. respect.

Cuvinte derivate

• nesupunere

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu supunere = umil, smerit, cu respect.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online