sventură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : sventura

română

Etimologie

Din italiană sventura („ghinion”).

Pronunție

  • AFI: /svenˈtu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sventură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sventură sventure
Articulat sventura sventurele
Genitiv-Dativ sventurei sventurelor
Vocativ - -
  1. (înv.) întâmplare nenorocită, nenorocire.

Sinonime


Traduceri

Referințe