tăgăduiți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tăgăduit.

Pronunție

  • AFI: /tə.gə.duˈjiʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru tăgăduit.

Etimologie

Din tăgădui.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tăgădui.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tăgădui.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tăgădui.