tăgădui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din maghiară tagad.

Pronunție

  • AFI: /tə.gə.du'i/


Verb


Conjugarea verbului
tăgădui
Infinitiv a tăgădui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tăgăduiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tăgăduiască
Participiu tăgăduit
Conjugare IV
  1. a declara ca fiind neadevărat; a nega; a contesta; a dezminți.


Traduceri