Sari la conținut

tăgăduire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tăgădui.

Pronunție

  • AFI: /tə.gə.duˈi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tăgăduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tăgăduire tăgăduiri
Articulat tăgăduirea tăgăduirile
Genitiv-Dativ tăgăduirii tăgăduirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tăgădui și rezultatul ei.


Traduceri

Traduceri
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=tăgăduire&oldid=992576”