tălăncăni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din talancă + sufixul -ăni.

Pronunție

  • AFI: /tə.lən.kə'ni/


Verb


Conjugarea verbului
tălăncăni
Infinitiv a tălăncăni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tălăncănească
Participiu tălăncănit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (reg., despre clopote, tălăngi) a suna, a bălăngăni.


Traduceri

Referințe