tălhărășug

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din tâlhar + sufixul -ășug.

Pronunție

  • AFI: /təl.hə.rə'ʃug/


Substantiv


Declinarea substantivului
tălhărășug
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tălhărășug tălhărășuguri
Articulat tălhărășugul tălhărășugurile
Genitiv-Dativ tălhărășugului tălhărășugurilor
Vocativ tălhărășugule tălhărășugurilor
  1. (înv.) tâlhărie.


Traduceri

Referințe