tărăboanță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară torbonca.

Pronunție

  • AFI: /tə.rə'bo̯an.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tărăboanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tărăboanță tărăboanțe
Articulat tărăboanța tărăboanțele
Genitiv-Dativ tărăboanței tărăboanțelor
Vocativ tărăboanță tărăboanțelor
  1. (pop.) roabă.


Traduceri

Referințe