roabă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
roabă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ roabă roabe
Articulat roaba roabele
Dativ-Genitiv roabei roabelor
Vocativ roabă roabelor
  1. vehicul pentru transportul materialelor pe distanțe mici, alcătuit dintr-o ladă sau dintr-o platformă cu o roată și cu două brațe, de care împinge omul; tărăboanță.
  2. cantitate de material care se poate căra o dată cu roaba.


Traduceri

Etimologie

Din rob.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
roabă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ roabă roabe
Articulat roaba roabele
Dativ-Genitiv roabei roabelor
Vocativ roabo roabelor
  1. (în evul mediu, în Țările Române) persoană aflat în dependență totală față de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a-l omorî.
  2. persoană care muncește din greu.
  3. persoană luată în captivitate (și folosită la munci grele); captivă.
  4. (fig.) persoană foarte supusă, foarte devotată cuiva.
  5. (în limbajul bisericesc) persoană credincioasă; creștină.
  6. persoană aflat în relații social-politice de subjugare, de aservire.
  7. (fig.) persoană subjugată de o pasiune, de o preocupare copleșitoare, de o obligație.


Traduceri

Anagrame

Referințe